Şi finalul se desfăşoară conform teoriei care susţine că întunericul va acoperi pământul iar o aură de culoare va preceda acest întreg proces pentru a dezvălui lumii întregi adevărul şi pentru a susţine ideea ce înainte era doar un slab contur imposibil în minţile omeneşti.
Realitatea a concretizat în fapte şi acţiuni o idee implauzibilă ce nu putea fi demonstrat nici în cuvinte. Întunericul se aşterne pe plaiurile noastre iar întreg procesul imprimă o altă etapă în istoria omenirii, o altă treaptă ce urmează a fi trecută, studiată, analizată şi apoi uitată pentru a lăsa loc altor şi altor evenimente.
La final nu mai rămâne nimic, se risipeşte precum spuma valurilor iar speranţa rămâne o tristă amintire. Gândurile te poartă la geneză, la începutul în care şansele erau nelimitate, puterea ta putea învinge absolut totul iar tu puteai trece peste orice.
Acum, când nimic nu mai este, când sentimentele te-au copleşit iar speranţa ce odată era totul acum nici nu mai apare, acum, în momentul trist de faţă cedezi sub presiunea nopţii. Se închid ochii, o stare de linişte absolută te cuprinde şi totul dispare încet pentru a face loc unei speranţe. Se lasă întunericul…
Finalul unei eternităţi se va înăţişa sub forma irealului, sub imaginea unui contemplativ fantastic ce va fi fără sfărşit, pierdut în infinitate. Se realizează astfel o conştientizare a propriului destin, a unui început ce aduce în mod automat după el un final.
Peste puterea omenească şi sub orice capacitate lumească, ideea şi noţiunea de sfărşit nu poate fi învinsă sub nicio formă, devenind o reprezentare reală şi concretă a imposibilului şi a neputinţei în faţa unei sorţi nemiloase ce îşi va atinge scopul indiferent peste ce va trebui să treacă.
Invincibilitatea, zenitul şi impecabilitatea actului de viaţă, a simplului fapt de ,,a trăi” şi a drumului ce îl urmăm, simbolizează în mod metaforic o imagine divină, în care sublimul reuşeşte a contura varietatea şi diversitatea vieţii în zeci de culori ce se propagă spre enormitate în speranţa atingerii scopului suprem…
Pastel de culori soft şi plăcute, imagini succesive, simbol de final şi pată de lumină reprezintă o idee, un drum ce se închide în faţa ta, o nelinişte ce se află adânc în sufletul tău şi-ţi marchează existenţa notorie pe această cale efemeră.
Într-o seară, aşa mai pe la sfărşit, când totul capătă o nuanţă de final şi se amestecă în infinitul peisajului, o ultimă rază de soare străbate cerul dens şi răsare la un colţ de apă.
Niciodată nu ai de de unde ştii ce îţi aduce ziua de mâine, însă azi este aşa de frumos şi liniştit, imaginea ţi se scurtează sub privire încât gândurile nu îţi stau la ziua de mâine, ci la acum, la momentul în care simţi, la momentul în care vezi, la momentul în care trăieşti.
O ultima privire, un ochi aruncat la intamplare, o ultima speranta ce nu moare niciodata. Mici caractersitici ale acestui sfarsit de zi ce semnifica un cadru unic, aparent doar un simplu apus, dar in esenta combinand o serie de calitati ce ii confera o aura invaluitoare de suspans.
” Zarile se afla in privire, nu pe pamant” – Angel Ganivet
Un drum nesfarsit, o cale nebatuta sau o iluzie… Adesea mergi pe un astfel de drum si nu iti iei ochii de la el, iti pleci capul in asteptarea necunoscutului dar totusi inevitabilului. O imagine se deruleaza in fata ochiilor tai precum o piesa veche de teatru, cu acelasi decor si cu actori grabiti, care joaca in asteptarea caderii cortinei incheierii iluziei provocata de acest loc plin de magie.
“Odata trasat drumul, nu se poate sa nu mergi inainte” – Antoine de Saint-Exupery
Finalitatea tuturor actiunilor…
In the End…
E un mister, o ploaie de raze aurii ce se revarsa si impanzesc cerul.Si-a inchis vazduhul pleoapa senina si printre pete de foc se contureaza zborul magic al uriasului vultur, pradator de oameni. E liniste si soarele, cu fiecare secunda trecatoare isi gaseste cuibul printre dealuri, munti si copaci.s-a asternut amurgul apasator.
Just Beyond the Sunset
Si asa noaptea rasar luminile.Panorama magica, nemaivazuta, simti cum te patrunde cum iti sopteste sa il contemplezi si sa il cuprinzi in priviri seducatoare de partener.E ca iubita adolescenta din noaptea de vara tarzie care iti cere sa ii fii altaturi pentru totdeauna printre lacrimile ploii. E sunetul motorului vechi care porneste noaptea, natura si dragostea. E viata in culori neutre de melancolie.